PASTELE si SAPTAMANA MARE in Grecia

 

PASTELE si SAPTAMANA MARE (Saptamana Patimilor)  in Grecia 

- obiceiuri si traditii

 In Grecia, familia si religia se afla intr-o stransa legatura. Aproximativ 97 % dintre greci sunt de religie ortodoxa, cu toate ca nu toti sunt practicanti. Slujbele de duminica sunt un moment insemnat pentru comunitate pentru ca membrii ei se reunesc. Cand se sarbatoreste ziua sfantului local, au deseori loc parade, spectacole, petreceri si focuri de artificii. Cele mai multe sarbatori grecesti au ca element central biserica si sunt excelente prilejuri pentru muzica, dans si mese imbelsugate. 

Arta culinara greceasca a transformat orice sarbatoare importanta intr-un veritabil festin gastronomic. Sarbatoarea Pastelui imbraca forme spectaculoase in fiecare regiune a Greciei. Similar traditiei crestine romanesti, cea greaca isi indeamna credinciosii sa posteasca, pentru a intampina sarbatoarea Invierii Domnului in deplina stare de smerenie si evlavie. O traditie interesanta de Paste la greci este aceea ca in Saptamana Patimilor ( Saptamana Mare, asa cu mai este cunoscuta), nasii de cununie merg la finii lor cu cadouri si cu cate-o lumanare ce urmeaza sa fie aprinsa in Noaptea Invierii. Cadourile constau, de obicei in incaltaminte, haine, oua de ciocolata, iepurasi de ciocolata etc.

Paştele este una dintre cele mai sacre sărbători pentru greci. Pregătirile pentru Paşte încep odată cu intrarea în postul mare (Kafara Deutera - Lunea cea Curata) şi culminează cu pregătirile din Săptămâna Mare.

Megali Deftera - Lunea cea Mare este denumirea primei zile a Saptamanii Mari. Credinciosii merg la biserica la slujba si cinstesc icoana Mantuitorului.

Megali Triti - Martea cea Mare, se aseamana cu Martea Seaca din traditia romaneasca. Este o zi de doliu, in care femeile pregatesc koulouraki, un sortiment de biscuiti care vor fi consumati dupa ce Postul se va fi sfarsit. In Insula Corfu, sarbatorile pascale sunt cu adevarat fabuloase. In Martea Seaca, locuitorii insulei cat si de pe partea continentala fac curatenie generala si isi vopsesc aleile si casele in alb.

Megali Tetarti - Miercurea cea Mare este ziua care marcheaza sfarsitul muncilor gospodaresti. Credinciosii iau parte la o slujba speciala, in cadrul careia sunt binecuvantati cu Mir.Tot acum merg sa sa se spovedeasca!

Megali Pempti - Joia cea Mare este ziua in care se vopsesc ouale rosii, chiar in zorii zilei. Un obicei stravechi cere ca primul ou care este vopsit sa fie pus la icoana. Apa folosita se arunca apoi intr-o groapa care va fi acoperita cu pamant. Tot in aceasta zi, la rasaritul soarelui, credinciosii atarna la intrarea in casa sau pe balcon o batista rosie, pentru a impartasi tuturor jertfa pe care o va face Mantuitorul in Vinerea Mare. Ouale reprezinta simbolul fertilitatii si al renasterii iar traditia vopsirii lor o gasim in mai multe tari europene (roșu este culoarea vieții, precum și o reprezentare a sângelui lui Hristos). Se considera ca, astfel, casa va fi protejata de tot ce este rau. Tot cu roşu se însemnau mieii (pe cap şi pe spate) pentru a-i proteja de rău.

Credinciosii participa in dimineata zilei la o slujba speciala. Tot astazi se gateste Tsoureki, un cozonac simplu sau umplut cu crema de castane, specific acestei sarbatori. Slujba din aceasta seara cuprinde citirea celor  12 Evanghelii. In timpul acestei slujbe, este adusa la biserica o figurina in doua dimensiuni, care il infatiseaza pe Iisus Hristos rastignit pe cruce. Sunt trase clopotele iar in unele biserici ale Greciei este organizat un priveghi a carui durata se intinde pe parcursul intregii nopti.

Megali Paraskevi - Vinerea Mare marcheaza moartea Mantutorului. Este zi de profunda tristete iar munca le este interzisa femeilor. Cea mai mare zi din Saptamana Patimilor, Este o zi de doliu, în care nu se lucrează (şi nici nu se găteşte). Fetele decoreaza un catafalc simbolic al lui Iisus, denumit Epitafio, care este apoi plimbat in seara zilei acesteia, pe strazile satelor ori oraselor, intr-o procesiune impresionanta, in fruntea careia se afla preoti. La fiecare rascruce, acestia fac diverse urari. Credinciosii ale caror case se afla pe drumul procesiunii, aprind la balcoane cadelnite cu tamaie si lumanari pe cand altii lasa luminile aprinse. Slujba Plângerii (Epitaphios Thrinos) jeleşte moartea lui Hristos.  In aceasta zi, se mananca doar paine, legume si masline. Mulți credincioşi nu gătesc deloc în această zi, iar dacă o fac, alimentele tradiționale sunt simple, fierte în apă (fără ulei) și condimentate cu oţet – cum ar fi fasolea. Sau se prepară supe subțiri, cum ar fi tahinosoupa, o supă făcută cu tahini. Nu se folosesc ace, cuie ori ciocan, aducand astfel un pios omegiu jertfei Mantuitorului.

De asemenea, este singura zi în cursul anului, când nu se citește Sfânta Liturghie. Steagurile sunt arborate în bernă și din biserici se aud toată ziua clopotele într-un ritm lent.

Megalo Savvato - Sambata Sfanta. La inceputul acestei zile, are loc o slujba religioasa. Bisericile sunt decorate cu flori. Astazi, sunt pregatite savuroase placinte cu branza, denumite Kaltsounia sau tiropitakia si diverse alte preparate cu legume. Se prepara, de asemenea magheritsa, o supa din inima si plamani de miel cu multa verdeata, care va fi mâncată după slujba de la miezul nopții, pentru a întrerupe postul. Tot in aceasta zi, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii mormantului lui Iisus din Ierusalim. De aici, Flacara Sfanta, pazita dupa un protocol foarte strict, este transportata cu avionul catre Atena, la o biserica mica, Agia Anargyroi (Sfintii fara de Arginti - Cosmas si Damian). Este punctul de plecare al Luminii Sfinte pe teritoriul intregii Grecii. 

Slujba de Înviere de la miezul nopții este o ocazie la care participă toți cei care sunt în stare, inclusiv copiii, imbracati in haine frumoase, noi şi fiecare ţine în mână o lumânare albă. Lumânările speciale de Paște sunt numite „lambada“ și sunt adesea cadouri pentru copii de la părinți sau de la naşi. Aceste lumânări se folosesc doar la slujba de Înviere din noaptea de Paște. Cu puțin timp înainte de miezul nopții, toate luminile se sting și bisericile sunt luminate doar de Flacăra Eternă de la altar. Când ceasul trece de miezul nopții, preotul striga „Christos Anesti“ (Hristos a înviat), și trece lumina Învierii, celor de lângă el. Flacăra este apoi transmisă de la o persoană la alta și nu peste mult timp lumina lumânărilor pune stăpânire peste întreaga adunare. Se aude apoi cântarea bizantină „Christos Anesti,“ și „Fili tis Agapis“ și toţi cei prezenţi îşi pun dorinţe.

După ce preotul a strigat „Christos Anesti“  lumea răspunde „Alithos Anesti“ (cu adevărat, El a înviat) sau „Alithinos O Kyrios“ (adevărat este Domnul ).

Ca şi la români, lumina este dusă acasă şi se face o cruce de fum pe pragul uşii care este bine să fie lăsată tot anul acolo. Lumânările sunt folosite la candelă şi la masa de la miezul nopţii.

Acasă toată lumea se adună  în jurul mesei pentru o masă tradițională prin care se întrerupe postul, care include supa magiritsa, Tsoureki (cozonacul) și ouăle roșii. Obiceiul ciocnirii ouălor este prezent şi la greci sub numele de „tsougrisma“ .

Corfu este un loc in care Pastele se sarbatoreste intr-un mod cel putin original. In sambata premergatoare marii sarbatori, sunt aruncate de la ferestrele caselor, amforele ceramice mari pline cu apa intr-un ceremonial si atmosfera de sarbatoare cu famfare, in fata a mii de oameni, care mai apoi incearca sa stranga fragmente din aceste amfore ce le va purta noroc tot timpul anului. Pastele pe insula Corfu inseamna si preparate din miel dar si vestitele oua rosii. Tocanita din ficat este, de asemenea, un preparat renumit in aceasta parte a Greciei. Astfel, este celebrata Invierea. Si, pentru ca tot vorbim despre traditii neobisnuite, intr-un sat din insula Chios, exista un obicei care a rezistat de-a lungul secolelor. Cele doua biserici de aici organizeaza focuri de artificii. O manifestare cel putin inedita, pentru ca vorbim totusi despre sarbatorile pascale. Este de la sine inteles ca turistii sunt atrasi de acest eveniment. Vizitand Paralia Katerini aveti ocazia pe langa atmosmera cosmopolita si animata de pe strazile statiunii, sa vizitati complexul ortodox Meteora, orasul Salonic, Muntele Olimp, insula Eghina, dar si sa participati la slujba Invierii si la celalate traditii din locurile acestea.

Duminica Paștelui – Kuriaki tou Pasha. În zorii zilei de duminica Paștelui se pregătesc frigăruile, kokoreti (Maruntaie de la miel infasurate in intestine), kontosouvli şi se aprind grătarele. 

Atracția principală a zilei este mielul făcut la protap sau la cuptor care reprezintă Mielul lui Dumnezeu. Cupoarele sunt şi ele umplute cu alte mâncăruri tradiționale și cu garnituri. Familia si prietenii se reunesc in jurul unei mese imbelsugate, de cele mai multe ori in aer liber. De asemenea, este bine de stiut faptul ca grecii sarbatoresc Pastele ortodox cu muzica si dans. 

Langa preparatele din carne de miel, stau la loc de cinste mancarurile de legume dar si salatele cu fructe de mare si fasole verde, salata greceasca (horiatiki), tsatsiki (iaurt cu usturoi, castraveti si ulei de masline), melitzanosalata (salata de vinete). De pe masa de Paste nu lipses vinul rosu si ouzo sau tsipouro, o bautura aperitiv cu anason sau fara ce seamana cu rachiul nostru. Grecii o consuma simpla insa le este mereu servita alaturi de un pahar de apa, pentru a-si clati gura. Prajiturile insiropate in foietaj, baclavalele, kataifi, ekmek kataif sau fursecurile delicioase kourampiedes nu lipsesc din desertul zilei! 

Sper sa aveti ocazia si sa alegeti un Paste in Grecia dar si sa ne vedem si sa ne plimbam prin toate aceste locuri minunate participand la ceremoniale speciale din Saptamana Mare. Masa de Paste sa fie imbelsugata cu toate bunatatile pe care le poftiti dupa postul de 40 zile  (Sarakosti)!